Albert Camus – Strainul
Străinul e un roman care poate să te transforme foarte profund. Filozofia de viaţă descrisă şi demonstrată de personajul principal e una la care tind mulţi oameni azi şi deşi eu nu sunt de acord cu ea, trebuie să recunosc forţa incredibilă a celor 100 de pagini format “Biblioteca pentru toţi”. Da, e un roman care se citeşte în maxim 2 seri dar care te poate marca pe viaţă. Pe scurt este vorba despre destăinuirile celui mai sincer om din lume, care refuză să se supună convenţiilor sociale şi promovează, ca valoare fundamentală, adevărul. Tocmai în numele acestui adevăr refuză categoric abstractul, în care putem include religia, sentimentele omeneşti sau timpul. Pe de altă parte trăieşte şi se ghidează după concret, adică după simţuri, după lucruri palpabile şi după inevitabila moarte. Cum poate sa-ţi placă un om pentru care, dacă ar muri acum sau peste 40 de ani, ar fi totuna? Sau care spune: “Daca ar fi să trăiesc toată viaţa într-o scorbură de copac, având ca unică preocupare să privesc doar cerul, nu m-aş plictisi”. Şi totuşi l-am putut înţelege, l-am putut simpatiza şi chiar admira.
Citeşte romanul Străinul de Albert Camus în format electronic.
Am citit acest mic roman, si vreau sa spun ca nu m-a impresionat atit de mult. Pentru timpurile lui Camus, acest roman a fost o lovitura crunta asupra societatii superficiale in care traim, insa pentru zilele de astazi…cred ca e ceva mai comun. Adica, tot mai des intilnesc oameni indiferenti, oameni care accepta lucrurile asa cum sunt, accepta moartea ca pe un fapt inevitabil, sau oameni care neaga existenta vreunei zeitati. Si acest lucru nu e rau. Fiecare are dreptul la propria opinie. Indiferenta a devenit arma perfecta in lupta cu stresul, iubirile neimpartasite, pierderea persoanelor dragi, s.a. Personajul a trezit in mine si admiratie, dar si…indiferenta. A lipsit acel ,,ceva” care il face pe cititor sa-si doreasca mai mult…eu, cel putin, nu am simtit o mare atractie si dorinta de a afla ce se va intimpla mai departe. Eroul traieste din lucruri simple, care la inceputul romanului, am impresia ca il fac fericit, nu are nevoie de visuri marete, ambitii si lucruri ciudate pentru a se simti implinit, mai tirziu am aflat ca toate viata lui se rezuma la cuvintul: indiferenta.