Faceţi loc, Arthur C. Clarke şi Isaac Asimov. Toată lumea îi cunoaşte pe taţii science fiction-ului, dar cum rămâne cu mamele?
9. Lois McMaster Bujold
Născută în 1949, Lois McMaster Bujold nu a intrat în lumea autorilor de science fiction până în anul 1986, când a scris „Shards of Honor”. Dar apoi, fata a luat foc… la figurat. Bujold s-a apucat să scrie „The Moutains of Mourning”, operă care a câştigat Premiul Hugo şi Premiul Nebula. Peste ani, aceasta a câştigat şi Premiul Hugo pentru cel mai bun roman de patru ori, egalându-i recodrul lui Robert A. Heinlein (el a scris un mic roman numit „Starship Troopers”), o nimica toată. Începând cu 2010, cărţile ei s-au vândut în peste 2 milioane de copii, autoarea devenind astfel una din cele mai mari autoare contemporane ale genului.
8. Ursula K. Le Guin
Printre primii autori ai science fiction-ului ai aniilor 1960 din TOTDEAUNA, Ursula K. Le Guin este o legendă în domeniul acesta. Colecţia ei de lucrări a câştigat patru Premii Nebula, două Premii Hugo, 19 Premii Locus- mai mult decât orice alt autor care a fost premiat de revistă- şi a fost nominalizată pentru Premiul Pulitzer la categoria de ficţiune. Pentru serviciile ei nemaipomenite în domeniul science fiction-ului, Le Guin a fost recunoscută drept Marele Maestru Gandalf, a primit Premiul Pilgrim de la Asociaţia de Cercetători în Science Fiction şi a fost recunoscută de către Biblioteca Congresului ca o legandă vie.
7. Judith Merril
Născută la Boston sub numele de Judith Josephine Grossman, aceasta şi-a ales pseudonimul de Merril pentru că numele ei de botez era nepotrivit pentru un autor. După ce a testat terenul cu nişte nuvele despre sport, Merril şi-a publicat prima poveste science fiction la vârsta de 22 de ani, moment în care şi-a descoperit adevărata chemarea. În următoarele decenii a scris 26 de poveşti din acelaşi gen, inclusiv „Dead Center”, care a fost una din cele două poveşti din orice antologie de opere science fiction publicate vreodată în Best American Short Stories. Sper sfârşitul carierei, Merril şi-a schimbat statutul, din autor în editor, şi a devenit una dintre primele femei considerate a fi cele mai influente, reuşind să publice ediţii anuale ale revistei „The Year’s Greatest Science Fiction and Fantasy” timp de un deceniu.
6. Charlotte Perkins Gilman
În zilele noastre este cunoscută pentru nuvela ei „The Yellow Wallpaper”, operă ce a devenit lectură obligatorie în majoritatea liceelor, dar Charlotte Perkins Gilman a fost şi o bine-cunoscută activistă pentru drepturile animalelor şi autoare a utopiilor science fiction. Născută în anul 1860, a publicat „Moving the Moutain” în 1911 şi „Herland” în 1915. Ambele opere se axează pe o societate fără bărbaţi, veche de sute de ani unde să fii vegetarian este normal, grădiniile zoologice au fost desfiinţate, reproducerea asexuată a evoluat, iar războiul şi crimele au fost eradicate. Ştiţi voi, chestii standard.
5. Rokeya Sakhawat Hussain
Înainte de a împlini vârsta de 30 de ani, Roquia Sakhawat Hussain era o bine-cunoscută asistentă socială, scriitoare şi feministă de la începutul secolului 20 din Bangladesh. Pe lângă faptul că a investit banii puşi deoparte de soţul ei pe patul de moarte pentru a deschide o şcoală pentru fetele musulmane şi faptul că a fondat Asociaţia Femeilor Islamice pentru a milita pentru drepturi egale între sexe şi reforme politice, Hussain a publicat „Sultana’s Dream”, care a devenit imediat recunoscută ca fiind printre primele exemple ale science fiction-ului feminist. Povestea inversează tradiţia musulmană privind rolurile femeilor şi bărbaţilor, astfel că bărbaţii sunt obligaţi să trăiască retraşi între pereţii caselor în timp ce femeile conduc lumea folosindu-se de maşini zburătoare, putere solară şi maşinării ce manipulează vremea.
4. Jane C. Webb Loudon
O adevărată pionieră a domeniului, Jane C. Loudon scria încă de la începutul secolului al nouăsprezecelea, cu mult înainte de apariţia termenului de „science fiction”. Totuşi, Loudon nu avea de gând să lase un detaliu minor ca genul literar inexistent să-i stea în cale. Romanul „The Mummy” spune povestea unui bărbat pe nume Cheops ce a trăit în vechiul Egipt şi care este readus la viaţă, în secolul 22, cu ajutorul ştiinţei. Cheops este marginalizat din cauza imaginii sale, dar reuşeşte cu abilitate să înţeleagă situaţia politică în pofida acestui lucru. Loudon aduce în discuţie un viitor în care femeile au voie să poarte pantaloni şi accesorii excentrice pentru păr, în vreme ce roboţii funcţionează ca doctori şi avocaţi. Ba chiar a mers într-atât de departe încât să prezică o versiune a internetului!
3. Margaret Cavendish, Ducesa de Newcastle
Împotrivindu-se regulilor vremii, Ducesa de Newcastle- Margaret Cavendish pentru apropiaţi- a fost o tânără domnişoară ce se visa a fi scriitoare, filosof, poet şi om de ştiinţă. Chiar şi mai uimitor este faptul că a publicat folosindu-şi propriul nume, în timp ce celelalte femei publicau anonim. Opera ei „The Blazing World” este considerată a fi singura lucrare proto-science-fiction scrisă în secolul 17 de către o femeie. O semi-autobiografie cu accente pe o lume paralelă prin care se putea ajunge trecând prin Polul Nord, Cavendish a scris despre cum avea să devină împărăteasă peste o lume în care existau submarine, oameni peşti şi se putea vorbi cu animale. Lumea ei avea să fie menţionată anterior de către Alan Moore în „The League of Extraodrinary Gentlemen”.
2. Virginia Woolf
Cea mai cunoscută autoare a secolului 20, Virginia Woolf, are un secret. Un secret ce implică science fiction-ul. Sub pseudonimul de E.V.Odle- pentru a-şi proteja statutul de scriitor serios- Woolf a creat unele dintre cele mai influente opere science fiction ale zilelor noastre. Opera ei „The Clockwork Man” este recunoscută ca fiind prima operă în care s-a folosit conceptul de „cyborg” şi, totodată, poate fi considerată ca fiind naşterea noţiunii de „steampunk”. Romanul „The Puppeteer God” se axează pe o creatură singuratică care se hrăneşte cu visele celorlalţi, acţiune prin care ajunge să-i înrobească şi să-i aducă într-o stare de visare, cunoscută nouă sub noţiunea de lume. Fraţii Wachowski au recunoscut că această poveste i-a influenţat în crearea filmului Matrix. Povestea ei, „The Houyhnhmm”, despre o rasă umanoidă înrobită de cai a reprezentat o influenţă majoră asupra nuvelei „Planeta Maimuţelor”, în vreme ce „An Unwanted Guest” a servit ca bază pentru filmul „Attack of the 50 Foot Woman”. Totuşi, cea mai cunoscută operă a ei, „Orlando”- publicată sub numele ei real- este povestea unui bărbat nemuritor care se regenerează sub alte forme umane. Această premisă ar trebui să fie familiară pentru orice fan Doctor Who. Teoretic, Virginia Woolf a inventat science fiction-ul modern în timp ce se distra scriind şi noi ar trebui să-i fim recunoscători pentru asta.
1. Mary Shelley
Desigur, toate acestea nu ar fi putut fi posibile fără adolescenta plictisită Mary Shelley. Global recunoscută drept creatoarea science fiction-ului, nuvelele lui Shelley „Frankenstein” şi „The Last Man” abundă de noţiuni din chimie, ştiinţă şi bărbaţi aroganţi. În vreme ce „Frankeinstein” a fost scris ca o diversiune în timpul unei adunări sociale ce a avut loc la lacul Geneva pe o vreme ploioasă, operă prin care Woolf a dorit să-şi sperie prietenii, inclusiv Lordul Byron- care a reuşit să creeze conceptul de vampir modern în acelaşi weekend- „The Last Man” face un salt în până în anul 2100, când o ciumă rade de pe faţa pământului omenirea din cauza lipsei evoluţiei medicinei. Totuşi, ambele opere se folosesc de noţiuni ştiinţifice pentru a explora tipologii sociale, creaţii ce dăinuie până în prezent.
Sursa: buzzfeed.com