Scris pe trup – Jeanette Winterson (recenzie)
Pagini: 232
Editura: Humanitas
Anul: 2008
Jeanette Winterson este o scriitoare britanică ale cărei cărți au fost sunt publicate în peste 35 de țări. A devenit celebră pentru romanele ei deosebite precum, „Pasiunea”, „Portocalele nu sunt singurele fructe” sau „Scris pe trup”, despre care vă voi povesti astăzi.
De obicei nu sunt adeptul romanelor de dragoste, dar pe aceasta am primit-o de la o persoană foarte dragă și pot afirma cu sinceritate că această carte nu m-a dezamăgit deloc. Scris pe trup, de Jeanette Winterson, nu este doar un roman de dragoste, plin de clișee și mult prea siropoase ca multe altele. Romanul te transpune într-o lume androgină, o lume în care dragostea nu cunoaște vârstă, sex,nume sau alte detalii fizice și se concentrează pe pe trăirile intense, pasiunea și senzualitatea poveștii de dragoste.
Pe ea o cheamă Louise, are păr prerafaelit și pilea albă ca laptele. În schimb, persoana căreia îi i se dedică trup și suflet este complet anonimă, fără chip, fără sex, fără nume. Dar totuși, dragostea nu cunoaște asemenea limite, așa că, precum ce-i doi protagoniști descoperă, dragostea este un drog care se consumă febril, cu disperare, și care lasă urme vizibile și invizibile scrise pe trup.
Romanul este superb și intens, foarte bogat în scene cu detalii anatomice dar foarte viu colorate, în care iubirea ia noi forme și dimensiuni. Cu toate acestea, clișeele iubirii nu se sfiesc să apară astfel căsnicia este descrisă ca pe un clișeu social iar cuvintele te iubesc se scurg de orice valoare prin repetarea lor obsedantă.
Totuși, Scris pe trup este un roman atât de profund, pasional și senzual , precum o scrisoare de dragoste, în care personajele se caută, se găsesc într-o noapte ploioasa și se iubesc nebunește, dar din nefericire, până la urma reușesc să rătăcească iremediabil drumul unul spre celalalt.