Așa cum reiese din titlu, antologia 111 cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura română[1], realizată de Marius Chivu și Radu Vancu, strânge laolaltă un număr de 111 poeme a tot atâția poeți autohtoni. Prin urmare, cred că nu greșim dacă numim această lucrare o veritabilă carte de vizită literară a poporului nostru eminamente poetic și, totodată, romantic în esență.
Deși apărută în preajma sărbătorilor iubirii din luna februarie, această antologie, prin organizarea sa internă minuțioasă și prospețime, nu este nici pe departe ceea ce s-ar numi o carte de consum, iar dacă s-a întâmplat ca ea să ajungă vioara întâi a rafturilor de poezie, ea nu și-a epuizat, prin aceasta, mizele.
Despre criteriile de selecție a poemelor aflăm consultând secțiunea „Argument” a cărții, unde, printre altele, antologatorii ne asigură de „diversitatea limbajului, a curentelor, formulelor poetice și tonurilor lirice”. Tot aici este amintită cauza principală a eterogenității textelor selectate (una firească în rândul antologiilor de tip panoptic): ele se întind „pe o durată de exact 230 de ani”. Este vorba de o acoladă generoasă între Ienăchiță Văcărescu (1785) și nume ale prezentului poetic (până în 2015) precum t.s. khasis, Teodor Dună, Svetlana Cârstean, Ștefan Manasia, Alexandru Vlad sau Vsevolod Ciornei. Remarcăm cu bucurie că acest segment într-adevăr acoperă întreaga istorie a poeziei românești, de la germinație ei până în prezent.
Luați individual, Marius Chivu și Radu Vancu nu sunt la prima experiență din postura de antologatori. Acest aspect se resimte și din dexteritatea lor de a evita clișeul sub orice formă, un pericol, de altfel, iminent când vine vorba de (re)exploatarea și relansarea celei mai răspândite teme literare, iubirea. De pildă, în ce privește autorii canonici din manualele școlare cu texte bine cunoscute și suprasaturate pe la festivaluri, ei merg pe valorificarea unor poeme nedreptățite din punctul de vedere al circulației. Nu este numai cazul lui Eminescu, din opera căruia duetul de antologatori propune versuri extrase din manuscrise (În ochii mei nimica de azi nu are preț).
Pe de altă parte, din acest buchet liric de 111 nu puteau lipsi creațiile generice scrise de nume mari ale erosului poetic autohton precum: rondelul minulescian, Cântecul naiv à la Emil Brumaru (observăm cum specificul porno angelic propriu acestui autor este evitat în favoarea unui preludiu fictiv soft), Evocarea abstract-ludică stănesciană, fascinantul dialog suprarealist adresat de către Gellu Naum Zenobiei, sonetul voiculescian (CCXL) respectiv apriga confesiune lirică a mereu-surprinzătoarei poete contemporane Floarea Țuțuianu (Hot Line).
Iată o mostră din carte semnată M. Blecher, una dintre piesele ei de rezistență: „Învelișul tău / Ca o pasăre în cuibul inimii / În râuri de sânge te scalzi / Și zbori prin vârful degetelor mele // Când pleci / Corpul regăsește infinita lui greutate / Și peisajul deschis beant / Înseamnă lipsa ta // Cu mâini adânci ca niște panere / Mă scoți din oceanul somnului / Și capul îmi sună ca o scoică // Tu piatră aruncată în lac / Tu cerc de apă părăsindu-te // Poate că așteptându-te va învia / Cadavrul unui cuvânt / Și el cu lanterna lui oarbă mă va plimba / Prin noapte // Părul tău va fi întunericul ei / Și eu mă voi cufunda în umbre.” (Poem, din vol. Corp transparent, 1934)
Eforturile depuse de antologatori întru alcătuirea celor 111 cele mai frumoase poezii… sunt (puțin spus) admirabile, chiar și numai dacă ne gândim la volumul imens de scrieri prin care aceștia au căutat să aducă la suprafață textele erotice cu adevărat reprezentative și, totodată, apetinsante. Nu în ultimul rând, remarcăm circuitul trifazat al cărții pe care erosul și-a făcut veacul (veacurile!) în literatura noastră: 1. Începuturi, împliniri, înălțări, 2. Îndoieli, însingurări, încheieri respectiv 3. Întrebări, întoarceri, însemnări.
Singurul meu regret vizavi de 111 cele mai frumoase poezii… e că între copertele ei lipsesc – din motive de modestie și nicidecum de neîncadrare valorică – poezii ale celor doi antologatori, ei înșiși poeți de mare forță.
[1] Editura Nemira, București, 2016