Irealitatea, inadaptarea, absurdul și confuzia reprezintă numai câteva dintre caracteristicile romanului The Trial, de Franz Kafka. Romanul, publicat postum în anul 1925, este structurat în zece capitole, în care sunt derulate multiplele fire ale traumei existențiale, însă fără a fi pe deplin corelate între ele. Încă de la începutul romanului este prezentat eroul confuz care

“Parents do tend to judge eachother. I don’t know why. Maybe because none of us really knows what we’re doing? And I guess that can sometimes lead to conflict. Just not normally on this sort of scale.” (p. 115) În frânturi de acţiune, alunecări în trecut şi reveniri la interviurile din prezentul romanului, Liane Moriarty

„Scribălăii” au un destin previzibil: purtându-și trupul (prea mult idee, prea puțin carne) și sufletul (alcătuit din foițe subțiri de hârtie, căreia i se „închină” cu ardoare în fiece clipă) prin lumea asta largă în care ei, de cele mai multe ori, se simt încorsetați, descoperă într-o zi, brusc, conștiința a ceea ce sunt: ființe

Nu, copilăria nu e „paradisul pierdut”. Nici „paradis” și nici „pierdut”, pentru că uite-l, nu în urma ta, ci mai degrabă în față. Nu e nimic pierdut, chiar dacă unii uită mai mult ca alții. Ca și cum un copac ar putea trăi doar cu frunzele! Nu mi se întâmplă des să dau de o